Mănăstirea Sfintei Înălţări a Domnului Noul-Neamţ

În secolele XV-XVII teritoriul Moldovei era acoperit de o reţea deasă de mănăstiri şi schituri, graţie amplei activităţi de ctitorire din partea unor domnitori ca Alexandru cel Bun, Stefan cel Mare, Petru Rareş s.a. În total, pe teritoriul Principatelor Române funcţionau 70 de aşezăminte monastice. Dintre mănăstirile de călugări, cel mai însemnat a fost lăcaşul monastic Neamţ.Lavra Neamţ, înfiinţată în a doua jumătate a sec. XIV-lea, este una dintre cele mai vechi şi mai bogate mănăstiri din Moldova, care pe parcursul a cinci secole şi-a afirmat însemnătatea sa ca mare centru de cultură, şi care şi-a dus faima tradiţiilor pînă departe dincolo de hotarele Moldovei.După taradiţie, mănăstirea Neamţ a fost înfiinţată de monahii Sofronie, Pimen şi Silvan.

Închiderea mănăstii

Anii  – 60, ai sec. XX, este perioada întunecată şi tristă pentru ortodoxia din Moldova, cînd se înfăptuieşte închiderea în masă a bisericilor şi mănăstirilor. Conducerea locală pentru a în pas cu cerinţele ateiste a partidului guvernator, primeşte decizia de a stîrpi ultimele insule a monahismului din Moldova, prin lichidarea mănăstirilor de bărbaţi Căpriana şi Noul-Neamţ, ce a şi fost înfăptuit în anul 1962. La lichidarea mănăstirii Noul-Neamţ s-a luat în consideraţie orice, ce ar fi servit ca piedică la înfăptuirea acestei decizii.

Calendar