Mănăstirea Sfintei Înălţări a Domnului Noul-Neamţ

Cu un profund sentiment de recunoștință și responsabilitate purced spre a semna aceste rînduri, stăruind să aduc un elogiu înaintașilor mei în măsura marelui lor merit. E greu de supraapreciat efortul, răbdarea, perseverența și sacrificiul celor ce au ridicat, întru dăinurea neamului creștinesc, această cetate a Duhului, oază a credinței, călăuză a credincioșilor – de Dumnezeu binecuvîntata mănăstire a Sfintei Înălțări a Domnului Noul-Neamț.

Mănăstirea a fost întemeiată de ucenicii ucenicilor Cuviosului Paisie de la Neamț (Velicikovski), starețul de obîrșie rusă, dar care s-a nevoit și a renăscut monahismul în spațiul românesc. Părinții întemeietori au preluat ustavul cuviosului stareț și l-au urmat cu sfințenie și pietate, în condiții adesea vitrege și anevoioase. Pînă astăzi viețuitorii lăcașului nostru sunt călăuziți de rînduila paisiană, însuși marele stareț fiind cinstit ca patron duhovnicesc al obștii și exemplu ideal de urmare a căii monahale.

Pentru o perioadă de jumătate de secol, de la întemeiere pînă la revoluția bolșevică, lăcașul s-a aflat sub înalta oblăduire a coroanei imperiale ruse, fapt ce a determinat o apropiere profundă de tradiția și practica monahicească a Lavrei Cuviosului Serghie de Radonej – etalonul vieții chinoviale în Ortodoxia rusă. Iar odată cu redeschiderea mănăstirii din 1990, tradiția Lavrei Cuviosului Serghie a fost revitalizată de către reprezentanții nucleului noii obști, printre care e necesar să-l menționăm pe regretatul preasfințit episcop Dorimedont (Cecan) – primul stareț din perioada redeschiderei, la fel și pe ÎPS Vichentie (Morari), sub înalta oblăduire a căruia a renăscut obștea.

Astfel, mănăstirea Noul-Neamț  se află la o intersecție de tradiții spirituale, iar obștea a știut să culeagă din ambele, cele mai alese lucrări și virtuți, iar astăzi reprezintă centrul de greutate al monahismului din Basarabia.

Anul 2014 a fost un an jubiliar pentru mănăstirea Noul-Neamț - cu 150 de ani în urmă, obștea condusă de primul său stareț, părintele Teofan Cristea, a pus piatra de temelie a acestui minunat lăcaș.

În prezent, mănăstirea Noul-Neamț este o instituție complexă, cu numeroase direcții de activitate. Pe lîngă cele patru biserici ce găzduiesc zilnic slujbele divine, în mănăstire funcționează o bibliotecă cu un fond impresionant de carte, inclusiv și carte de epocă, un muzeu în care se păstrează multe dintre odoarele lăcașului, un atelier de iconografie, unul de tîmplărie și sculptură. Toate aceste subdiviziuni ale mănăstirii stau la dispoziția pelerinilor dornici de a lua cunoștință de bogata și impresionanta istorie a lăcașului, de a pătrunde tainele meșteșugurilor monahicești și a contribui efectiv la binecuvîntatele lucrări.

Anul 2013 a fost marcat de vizita canonică a patriarhului Moscovei și a toată Rusia, Întîistătătorul Bisericii Ortodoxe Ruse, Preafericitul Kiril, care a binecuvîntat acest an jubiliar. În cuvîntul său arhipăstoresc, Preafericitul ne-a îndemnat să purtăm mereu vie memoria înaintașilor noștri, să respectăm continuitatea tradiției și să conviețuim în unitate și dragoste creștinească, în spiritul învățăturilor Cuviosului Paisie Velicikovski. Aducem Preafericirii Sale o adîncă recunoștință pentru grija părintească, pentru înțelepciunea și deschiderea față de credincioșii din marea familie a Bisericii noastre.

Mulțumim Înalt Preasfinției Sale, ÎPS Vladimir, mitropolitul Chișinăului și al Moldovei, sfințit arhimandrit al mănăstirii Noul Neamț, pentru sfintele rugăciuni și grija părintească față de obștea noastră.

Ținem neapărat să aducem adîncă plecăciune înaintașilor noștri, părinților stareți shiegumenul Teofan Cristea, shiarhimandritul Andronic Popovici, arhimandritul Gherman Ierimcioi – cei care au edificat și au înfrumusețat acest lăcaș, într-o perioadă plină de greutăți și neajunsuri, cu deplină sacrificare de sine, în sudoarea frunții și cu nădejdea la Dumnezeu.

Pomenit fie în veac numele ctitorului Andrei Glodea care a dăruit mănăstirii biserica Sf. Nicolae, fericind astfel obștea cu primul său lăcaș de cult.

 Ne închinăm și în fața obștii starețului Axentie Munteanu, care a reziztat apostaziei, sacrificîndu-se în numele credinței, purtînd crucea de mărturisitori în închisori și surghiun.

Aducem un profund omagiu bătrînilor noștri, părinților Selafiil shieromonahul, Serghie shiarhimandritul, Varahiil arhidiaconul, care au știut să predea datina, tradițiile și iscusința monahicească noii generații de călugări. Fără de acești cinstiți bătrîni obștea noastră nu ar fi atins înălțimile actuale, fără rugăciunile lor nu am fi rezistat numeroaselor încercări și ispite.

Mulțumim sătenilor, locuitorilor satului Chițcani, care au inițiat prin efort comun procedura de redeschidere a lăcașului, într-o perioadă în care a fost nevoie de hotărîre și curaj.

Mulțumim Înalt Preasfinției Sale, ÎPS Vichentie, actualmente mitropolit de Tașkent și Uzbekistan, primul sfințit arhimandrit al mănăstirii din perioada redeschiderii, care a contribuit decisiv la renașterea și reîntemeierea obștii monahale.

Întru veșnică pomenire fie numele primului stareț al mănăstirii din epoca nouă, Preasfințitul Dorimedont, căruia îi datorăm actuala bunăstare duhovnicească, verticalitatea spiritului și cutezanța în lucrarea spre slava lui Dumnezeu.

Mulțumim tuturor ctitorilor și binefăcătorilor care au contribuit la ridicarea, reconstruirea, repararea edificiilor monastice, celor care au ajutat în măsura posibilităților la prosperarea comunității noastre.

Mulțumim și slăvim pe Domnul, dimpreună cu Preacurata Maica Sa și toți sfinții pentru că ne-au rînduit nouă fericirea de face parte din istoria acestui minunat lăcaș, rugînd să ne învrednicească cu virtuțile și darurile cele bogate, pentru propășirea și dăinuirea în veci a neamului creștinesc. Amin.

Starețul

Mănăstirii Noul Neamț

Arhimandritul Paisie Cecan

În secolele XV-XVII teritoriul Moldovei era acoperit de o reţea deasă de mănăstiri şi schituri, graţie amplei activităţi de ctitorire din partea unor domnitori ca Alexandru cel Bun, Stefan cel Mare, Petru Rareş s.a. În total, pe teritoriul Principatelor Române funcţionau 70 de aşezăminte monastice. Dintre mănăstirile de călugări, cel mai însemnat a fost lăcaşul monastic Neamţ.Lavra Neamţ, înfiinţată în a doua jumătate a sec. XIV-lea, este una dintre cele mai vechi şi mai bogate mănăstiri din Moldova, care pe parcursul a cinci secole şi-a afirmat însemnătatea sa ca mare centru de cultură, şi care şi-a dus faima tradiţiilor pînă departe dincolo de hotarele Moldovei.După taradiţie, mănăstirea Neamţ a fost înfiinţată de monahii Sofronie, Pimen şi Silvan.

Închiderea mănăstii

Anii  – 60, ai sec. XX, este perioada întunecată şi tristă pentru ortodoxia din Moldova, cînd se înfăptuieşte închiderea în masă a bisericilor şi mănăstirilor. Conducerea locală pentru a în pas cu cerinţele ateiste a partidului guvernator, primeşte decizia de a stîrpi ultimele insule a monahismului din Moldova, prin lichidarea mănăstirilor de bărbaţi Căpriana şi Noul-Neamţ, ce a şi fost înfăptuit în anul 1962. La lichidarea mănăstirii Noul-Neamţ s-a luat în consideraţie orice, ce ar fi servit ca piedică la înfăptuirea acestei decizii.

Calendar